Site-ul oficial Soroca

   

_2021-03-04_122909

PASUL 1

PASUL 2

PASUL 3

PASUL 4

PASUL 5

PASUL 6

PRIMĂRIA
ALOCĂ O PARTE
DIN BUGET

 CETĂȚENII
VIN CU IDEI
DE ÎMBUNĂTĂȚIRE		 PROPUNERILE
LE PREZINTĂ
ÎNSCRIS		 LE DISCUTĂ
CU VECINII		 APOI LE VOTEAZĂ REZULTATUL 
 VA SERVI TUTUROR

CE ESTE „BUGETUL PARTICIPATIV“?

Bugetul participativ permite cetăţenilor să se implice în luarea deciziilor privind dezvoltarea localităţii lor.Primăria alocă o parte din bugetul anual, după care locuitorii vor veni cu propuneri cu privire la ceea ce ar trebui îmbunătăţit în anul viitor în localitate.

În cadrul formulării acestor propuneri, cetăţenii, asistaţi de administraţia oraşului, se întâlnesc la discuţii publice locale sau tematice şi cu vecinii, unde discută despre ceea ce vor să schimbe în localitatea lor şi în ce mod. Apoi depun la Primărie propunerile comune pentru a fi verificată fezabilitatea lor. Punctul culminant este votul popular pentru selectarea propunerilor cetăţenilor care să fie realizate de municipalitate.

În lume, bugetul participativ funcţionează cu succes

Bugetarea participativă nu este o noutate în lume, aceasta a fost adoptată în anul1989 în Brazilia, în ultimii cincisprezece ani extinzându-se şi în Europa. Funcţionează în 1 500 de oraşe din întreaga lume, dintre care aproximativ o sută de oraşe în care este implementată pot fi găsite la vecinii polonezi (de ex., în.Varşovia, Lodz).Nu este vorba de granturi

 

Nu este vorba de granturi

Scopul bugetului participativ nu este numai acela de a repartiza o anumită sumă de bani, deci nu este vorba de un program de grant uri cu o nouă denumire. Scopul bugetului participativ este de a implica locuitorii în dialogul privind formarea locului în care trăiesc, de a arăta oamenilor care sunt posibilităţile localităţii şi modul în care pot contribui la formarea acesteia, precum şi de a învăţa Primăria cum să asculte cetăţenii şi cum să comunice în mod eficient şi constructiv cu ei. O parte importantă a bugetului participativ o constituie întâlnirile publice şi dezbaterile privind propunerile în cadrul cărora se pot naşte noi relaţii între vecini şi o atmosferă constructivă plăcută în localitate. 

 

Câţi bani vor fi alocaţi?

Forma procesului şi cuantumul sumei repartizate în bugetul participativ diferă de la o localitate la alta. Nu este adevărat însă că bugetul participativ aduce cheltuieli inutile în bugetul municipal – dimpotrivă. În oraşul brazilian, Porto Alegre, în ziua de astăzi deja legendar, bugetarea participativă s-a implementat tocmai în momentul în care oraşul se afla pe punctul de a intra în faliment, iar Primăria s-a adresat cetăţenilor pentru a decide în privinţa cheltuielilor pe care le consideră a fi indispensabile. În prezent, în oraşele din America de Sud se decide astfel chiar şi în privinţa serviciilor urbane de bază şi, de aceea, adesea este vorba chiar şi de zeci de procente din bugetul total. Acest lucru se reflectă şi în structura decizională – discuţiile privind proiectele propuse sunt dezvoltate în cadrul unei serii de grupuri de lucru tematice sau regionale, la care participă un număr mare de locuitori.

În Europa situaţia este diferită. Luarea deciziilor privind investiţiile strategice în infrastructură intră şi pe mai departe în competenţa conducerii oraşelor, iar în bugetul participativ lasă spaţiu mai degrabă creativităţii şi ideilor locuitorilor. Adesea este vorba de proiecte civice pentru amenajarea spaţiilor publice şi a spaţiilor verzi, dar şi de proiecte „moi“ cum ar fi educaţia, festivităţile sau întâlnirile vecinilor.

 

6 MOTIVE PENTRU IMPLEMENTAREA BUGETULUI PARTICIPATIV

Bugetul participativ este adoptat cu succes în străinătate – care sunt motivele pentru implementarea bugetului participativ la noi?

  1. PERMITE CETĂŢENILOR SĂ CREEZE ÎMPREUNĂ FAŢA VIITOARE A ORAŞULUI. Locuitorii ştiu ce le lipseşte în localitate şi ce ar trebui îmbunătăţit, având posibilitatea de a contribui la luarea soluţiilor.
  2. REDĂ OAMENILOR ÎNCREDEREA ÎN POLITICIENI ŞI PERMITE FUNCŢIONARILOR PUBLICI O COOPERARE EFICIENTĂ CU CETĂŢENII. Dacă oamenii vor avea posibilitatea de a se implica constructiv în dezbaterile cu Primăria, nu vor deveni sceptici.
  3. ESTE UN IZVOR DE IDEI NOI. Permite valorificarea potenţialului creativ al locuitorilor.
  4. ARATĂ CĂ, COOPERAREA DINTRE PRIMĂRIE ŞI LOCUITORI POATE DA ROADE. Cetăţenii activi vor fi iniţiaţi în funcţionarea localităţii, Primăria va învăţa să comunice mai bine cu cetăţenii şi să le vină în întâmpinare.
  5. DESCHIDE LA NIVEL COMUNITAR DIALOGUL PRIVIND INVESTIŢIILE CELE MAI NECESARE ŞI CEA MAI BUNĂ UTILIZARE A BANILOR PUBLICI. Reflectarea asupra nevoilor fiecărui grup de interese şi asupra dezvoltării întregii comunităţi oferă oamenilor oportunitatea de a clasifica mai bine scara de valori şi de a creşte sensibilitatea socială.
  6. APROFUNDEAZĂ RELAŢIA CETĂŢENILOR CU LOCUL UNDE LOCUIESC ŞI FACE RESPONSABILĂ GESTIONAREA PROPRIETĂŢILOR COMUNE. Pentru realizarea fiecărui proiect, trebuie să se identifice cu el o parte suficient de mare a comunităţii – iar conştientizarea faptului că am decis „noi“, reprezintă şi conştientizarea responsabilităţii pentru modul în care proprietatea comună va fi gestionată în viitor.

CELE MAI FRECVENTE TEMERI

Colaborăm de mult timp cu cetăţenii, politicienii şi funcţionarii publici laimplicarea publicului în procesul de luare a deciziilor de către primăriile din Cehia. Aşadar, ştim că toţi pot avea temeri în ceea ce priveşte implementarea noutăţilor în procesul de funcţionare a localităţii şi de aceea, pe baza muncii cu participanţii la workshop-ul de bugetare participativă (conferinţa Primăria bună 2015) am întocmit o listă a celor mai concludente obiecţii şi temeri privind implementarea bugetării participative, la care vom răspunde aici. 
 

ACEASTĂ NOUTATE NU POATE FUNCŢIONA.

În lume, bugetul participativ se bucură de succes de mult timp. Din anul 1989 este adoptat în America de Sud, iar în ultimii cincisprezece ani s-a extins şi în Europa. Funcţionează în 1 500 de oraşe din întreaga lume, dintre care aproximativ o sută de oraşe în care este implementată pot fi găsite, de exemplu, şi la vecinii polonezi (de ex., în.Varşovia, Lodz). Bugetarea participativă necesită o pegătire atentă din partea Primăriilor, dar poate aduce o schimbare plăcută a atmosferei sociale şi în localităţile cehe!

NU ARE ROST SĂ DEPUNEM PROIECTE, POLITICIENII VOR FACE TOT CE VOR EI.

Regulile bugetului participativ sunt clare – primăria va aloca bani, cetăţenii pot depune proiectele pe care le pot discuta la întâlnirile cu vecinii şi pe care ulterior le vor vota cetăţenii înşişi. Pe parcurs, Primăria va verifica numai fezabilitatea propunerilor (de ex., dacă este vorba de terenuri municipale), iar rolul funcţionarilor este de a acorda un eventual ajutor propunătorilor pentru a da propunerii o formă care să poată fi realizată de municipalitate.

Luarea deciziei privind alegerea dintre propunerile individuale este pe deplin în mâinile cetăţenilor.

 

OAMENII NU SUNT EXPERŢI, NU ŞTIU SĂ DECIDĂ CORECT ASUPRA REPARTIZĂRII BANILOR PUBLICI.

Bugetul participativ nu necesită pregătire economică, nici o altă pregătire de specialitate, se ocupă în principal de modul în care oraşul poate fi îmbunătăţit (indiferent dacă este vorba de aspectul lui sau de evenimente care au/nu au loc aici). Deci este exact invers – la urma urmei, locuitorii sunt cei mai iniţiaţi experţi în problemele privind locul lor de reşedinţă şi ştiu cel mai bine ce le lipseşte acolo.

 

CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ CINEVA VA ABUZA DE BUGETAREA PARTICIPATIVĂ SAU DACĂ O VA  MANIPULA?

Un buget participativ bine configurat are loc în mod absolut transparent şi toate deciziile vor fi luate de cetăţenii oraşului. Derularea proiectului este supravegheată de un grup participativ alcătuit atât din reprezentanţii primăriilor, cât şi din persoane importante ale vieţii locale, iar toate propunerile sunt disponibile publicului pe website şi pe suport hârtie. Oamenii pot verifica oricând ce, când şi cum va avea loc.

 

ORGANIZAREA BUGETULUI PARTICIPATIV VA FI PREA SCUMPĂ ŞI VA NECESITA MULT TIMP.

Nu este adevărat că bugetul participativ aduce cheltuieli inutile în bugetul municipal. (De exemplu, în oraşul brazilian, Porto Alegre, bugetarea participativă s-a implementat tocmai în momentul în care oraşul se afla pe punctul de a intra în faliment, iar Primăria s-a adresat cetăţenilor pentru a decide în privinţa cheltuielilor pe care le consideră a fi indispensabile.)

Banii alocaţi din bugetul municipal nu vor fi cheltuiţi nici în Cehia pe lucruri inutile, dimpotrivă, vor merge la proiectele pe care locuitorii le consideră a fi cele mai necesare. Cheltuielile asociate colectării sugestiilor şi votării ar trebui să fie prevalate de beneficii – crearea unei atmosfere sociale plăcute şi constructive în localitate, precum şi faptul că se vor finanţa realmente acele lucruri care vor împlini dorinţele şi nevoile populaţiei locale.

CETĂŢENII NU VOR FI CONSTRUCTIVI, ŞTIU NUMAI SĂ ÎNJURE!

Atunci când oamenii nu pot schimba o anumită situaţie, nu le rămâne altceva de făcut decât să se plângă. Dar tocmai bugetul participativ le dă posibilitatea de a schimba lucrurile.

„Oamenii doresc şi sunt interesaţi de a deveni factori de decizie în multe probleme ale vieţii publice, dar pe de altă parte nu prea cred că implicarea lor în viaţa publică ar aduce schimbări pozitive. Rezultatul acestor stări contradictorii poate fi o participare reală relativ redusă la chestiunile publice.“

 (Interpretarea datelor CVVM 2013, Mička şi col., Analiza participării în Cehia)

Tocmai de aceea este necesar să oferim cetăţenilor posibilitatea de a participa efectiv la luarea deciziilor care privesc locul unde trăiesc. Dacă oamenii primesc o oportunitate uşoară de a fi faptici, vor profita bucuroşi de ea.

PE OAMENI NU-I INTERESEAZĂ BUNĂSTAREA GENERALĂ, ÎŞI VOR URMA NUMAI PROPRIILE INTERESE.

Întâlnirile publice realizate în procesul bugetării participative pot închega grupuri diferite de persoane, care în timpul discuţiilor cu vecinii vor afla, poate pentru prima dată, despre nevoile şi viaţa altor persoane din aceeaşi localitate. O parte importantă a bugetului participativ este tocmai crearea unor relaţii mai bune în localitate. Dacă, în plus, oamenii vor cunoaşte nevoile altora, vor învăţa să decidă singuri care sunt priorităţile reale în cazul în care oraşul are resurse limitate.